Autor: Boiangiu Elena

Ce inseamna cesiune? Detalii esentiale despre acest proces si sfaturi practice

Cesiunea este un termen adesea intalnit in domeniul juridic si economic, dar ce inseamna cu adevarat? In esenta, cesiunea este procesul prin care un drept sau o obligatie este transferata de la o persoana la alta. In acest articol, vei afla tot ce trebuie sa stii despre cesiune si implicatiile acesteia.

Ce inseamna cesiune?
Cesiunea se refera la actul prin care un titular de drept (cedentul) transfera un drept sau o creanta unei alte persoane (cesionarul). Acest transfer poate avea loc in diverse contexte, de la contracte comerciale la tranzactii personale.

Ce inseamna cesiune de creanta?
Cesiunea de creanta este procesul prin care o persoana (cedentul) transfera dreptul de a incasa o datorie de la un debitor unei alte persoane (cesionarul).

Cum functioneaza cesiunea de creanta?
Procesul de cesiune de creanta implica trei parti: cedentul, cesionarul si debitorul. Cedentul transfera dreptul de a incasa creanta catre cesionar, iar debitorul este informat despre acest transfer si trebuie sa isi plateasca datoria catre noul creditor.

Exemplu practic de cesiune de creanta: o companie de telecomunicatii cedeaza dreptul de a incasa datoriile restante catre o firma de colectare, care devine noul creditor.

Iata care sunt pasii necesari pentru realizarea unei cesiuni:
• identificarea creantei sau a contractului ce urmeaza a fi cedat;
• intocmirea unui contract de cesiune intre cedent si cesionar;
• notificarea debitorului despre transferul dreptului;
• transferul efectiv al dreptului sau creantei.

Documentele necesare pentru cesiune

Pentru a realiza o cesiune, sunt necesare urmatoarele documente:

  • contractul de cesiune semnat de ambele parti;
  • notificarea oficiala catre debitor;
  • alte documente relevante care atesta dreptul sau creanta cedata.

Posibile riscuri si probleme
Exista riscul ca debitorul sa nu plateasca datoria catre cesionar, ceea ce poate duce la pierderi financiare. De asemenea, pot aparea dispute legale intre parti.

Cum pot fi evitate aceste probleme?
Pentru a minimiza riscurile, este important sa se efectueze o verificare riguroasa a debitorului si sa se intocmeasca un contract de cesiune clar si complet. In acest sens, un avocat cu experienta din cadrul cabinetului nostru iti poate fi de mare ajutor.

Obligatiile si drepturile partilor implicate
Cedentul are obligatia de a transfera dreptul in mod corect, iar cesionarul are dreptul de a incasa datoria. Debitorul trebuie sa respecte noul creditor.

Cum afecteaza cesiunea creditorii si debitorii?
Cesiunea poate schimba relatiile dintre creditori si debitori, influentand modalitatile de plata si termenele de scadenta. Debitorul trebuie sa fie informat pentru a sti catre cine sa isi plateasca datoria.

Cesiunea creantelor comerciale
Companiile folosesc adesea cesiunea pentru a gestiona creantele comerciale, transferandu-le catre firme specializate in colectarea datoriilor.

Cesiunea in contractele de leasing
In contractele de leasing, cesiunea permite transferul drepturilor si obligatiilor de la o companie de leasing la alta, facilitand continuarea activitatii fara intreruperi.

Cesiunea de creante bancare
Bancile utilizeaza cesiunea pentru a vinde creantele neperformante catre firme de recuperare a datoriilor, imbunatatindu-si astfel portofoliile de credite.

Greseli frecvente si cum sa le eviti
Greselile comune includ lipsa notificarii debitorului si intocmirea incompleta a documentelor. Acestea pot fi evitate prin consultarea unui avocat si respectarea stricta a procedurilor legale.

Cesiunea este un instrument juridic si financiar valoros care permite transferul drepturilor si obligatiilor intre parti. Intelegerea detaliilor si respectarea procedurilor legale sunt esentiale pentru a beneficia de avantajele cesiunii si a evita eventualele probleme.

Citeste si Ce inseamna executarea silita?

Onorariu avocat. Ce spune pretul serviciilor despre profesionalismul si competentele juridice?

Onorariul unui avocat reprezinta adesea un subiect de discutie amplu si uneori controversat, fiind un indicator complex si nu intotdeauna precis al profesionalismului si competentelor juridice. Cu toate ca tariful perceput de un avocat poate reflecta calitatea serviciilor oferite, el nu este intotdeauna un indicator infailibil al excelentei profesionale. In acest context, este esential sa analizam multiplele dimensiuni care contribuie la stabilirea onorariului si sa intelegem in ce masura acesta poate fi corelat cu nivelul de competenta si profesionalism al avocatului.

In primul rand, un onorariu avocat este influentat de factori precum experienta si reputatia profesionala. Un avocat cu o experienta vasta in domeniul juridic si cu un portofoliu impresionant de cazuri solutionate cu succes va avea, in mod natural, tarife mai ridicate. Aceasta se datoreaza nu doar cunostintelor si abilitatilor dobandite de-a lungul anilor, ci si increderii pe care o inspira clientilor sai.

Reputatia unui avocat este construita pe baza performantelor anterioare, iar succesul in cazuri complexe si mediatizate contribuie semnificativ la cresterea onorariilor. In acest sens, pretul poate fi considerat un indicator al competentei, reflectand expertiza si capacitatea avocatului de a naviga cu succes prin provocarile juridice.

Cu toate acestea, nu intotdeauna un onorariu ridicat garanteaza un nivel superior de competenta si profesionalism. Exista situatii in care avocati mai putin experimentati sau cei care isi desfasoara activitatea in zone geografice cu o cerere ridicata pentru servicii juridice percep tarife mari, fara a avea neaparat o baza solida in ceea ce priveste experienta si cunostintele. De aceea, este important ca potentialii clienti sa evalueze nu doar pretul, ci si alte criterii, cum ar fi recenziile altor clienti, specializarile avocatului si istoricul cazurilor gestionate.

Un alt aspect esential in stabilirea onorariului este complexitatea si natura cazului juridic. Cazurile care implica litigii complexe, cercetari juridice extinse sau reprezentare in instanta pe perioade lungi de timp vor genera onorarii mai mari. In acest caz, pretul reflecta timpul si resursele necesare pentru a obtine un rezultat favorabil. Astfel, un onorariu de avocat ridicat in aceste situatii poate fi justificat de volumul si dificultatea muncii depuse, ceea ce poate fi un indiciu asupra angajamentului si profesionalismului avocatului. Pe de alta parte, cazurile de rutina sau cele care necesita interventii minime pot avea onorarii mai mici, fara a implica neaparat o reducere a calitatii serviciilor.

Profesionalismul unui avocat este, de asemenea, reflectat in transparenta si corectitudinea cu care gestioneaza aspectele financiare. Avocatii care ofera clientilor estimari clare ale costurilor, explicatii detaliate privind structura onorariilor si justifica fiecare componenta a acestora demonstreaza o abordare etica si responsabila. In contrast, lipsa de transparenta si practici discutabile in privinta onorariilor pot semnala probleme de integritate si pot afecta increderea clientilor. In acest context, pretul serviciilor poate reflecta, intr-o anumita masura, nivelul de profesionalism si seriozitate al avocatului.

Un alt factor ce trebuie luat in considerare este specializarea avocatului. Avocatii care s-au specializat in domenii de nisa sau care detin certificari suplimentare in anumite ramuri ale dreptului pot percepe onorarii mai mari. In aceasta situatie, se poate considera ca pretul reflecta cunostintele avansate si capacitatea de a aborda probleme juridice specifice si complexe. De exemplu, un avocat specializat in dreptul proprietatii intelectuale sau in litigii internationale va avea tarife diferite fata de un avocat generalist, tocmai datorita expertizei sale unice si a cererii specifice pentru astfel de servicii.

Onorariul unui avocat este influentat de o multitudine de factori, inclusiv experienta, reputatia, complexitatea cazului si specializarea. Cu toate ca un onorariu ridicat poate fi un indicator al competentei si profesionalismului, nu este singurul criteriu de evaluare. Clientii trebuie sa analizeze atent toti acesti factori pentru a lua o decizie informata si pentru a se asigura ca beneficiaza de servicii juridice de calitate. In final, relatia dintre pretul serviciilor si competentele avocatului este una complexa, iar profesionalismul se manifesta nu doar prin tariful perceput, ci si prin abordarea etica si transparenta a fiecarui caz in parte.

Pe de alta parte, exista si factorul concurential care influenteaza onorariile avocatilor. Intr-un mediu juridic competitiv, avocatii pot ajusta preturile pentru a atrage clienti, ceea ce poate crea discrepante intre pret si calitatea serviciilor oferite. De aceea, o analiza comprehensiva a tarifelor trebuie sa includa si un studiu al pietei locale pentru a intelege mai bine dinamica preturilor si a valorii reale oferite de avocat. Astfel, pretul serviciilor unui avocat nu este doar un simplu indicator, ci o componenta a unui peisaj mult mai complex, unde competentele juridice si profesionalismul trebuie evaluate din mai multe perspective.

Ce este succesiunea? Etapele pe care trebuie sa le parcurgi pentru a intra in posesia mostenirii

Succesiunea reprezinta procesul juridic prin care bunurile, drepturile si obligatiile unei persoane decedate (numita defunct) sunt transferate mostenitorilor sai legali sau testamentari. Acest proces este esential pentru a asigura o distributie echitabila a patrimoniului lasat in urma si pentru a clarifica situatiile juridice legate de proprietatea acestuia.

Ce este succesiunea?

Succesiunea este modalitatea prin care se realizeaza transferul de proprietate asupra bunurilor unei persoane decedate catre mostenitorii sai. Exista doua tipuri principale de succesiune:

• Succesiunea legala - are loc atunci cand persoana decedata nu a lasat un testament. In acest caz, legea stabileste ordinea si cotele de mostenire pentru fiecare dintre mostenitori. Mostenitorii legali sunt in principal rudele defunctului, iar ordinea lor este determinata de gradul de rudenie;
• Succesiunea testamentara - se aplica atunci cand defunctul a lasat un testament in care si-a exprimat vointa cu privire la distributia bunurilor sale. Testamentul poate modifica ordinea de mostenire stabilita de lege si poate include persoane care nu ar fi avut dreptul legal la mostenire.

Ce este succesiunea si care sunt etapele procesului succesoral?

Pentru a intra in posesia mostenirii, este necesar sa parcurgi o serie de etape juridice si administrative. Iata pasii principali ai procesului succesoral:

  1. Deschiderea succesiunii

Primul pas in procesul succesoral este deschiderea succesiunii, care are loc automat la momentul decesului persoanei. In situatia in care toti mostentorii sunt de acord cu modul de impartire a bunurilor si doresc dezbaterea succesiunii, acestia se vor adresa notarului public si vor prezinta documentele necesare, precum certificatul de deces, Anexa nr. 24, actele de stare civila.

  1. Stabilirea calitatii de mostenitor

Pentru a fi recunoscut ca mostenitor, trebuie sa dovedesti calitatea ta de mostenitor legal sau testamentar. Acest lucru se face prin prezentarea unor documente precum:

• certificatul de nastere (pentru a demonstra rudenia);
• certificatul de casatorie (daca esti sotul / sotia defunctului);
• testamentul (daca exista unul).
  1. Inventarierea bunurilor

Notarul public va realiza un inventar al bunurilor si datoriilor defunctului. Aceasta presupune evaluarea si listarea tuturor bunurilor mobile si imobile, precum si a datoriilor si obligatiilor acestuia. Inventarierea este esentiala pentru a stabili masa succesorala care va fi impartita intre mostenitori.

  1. Acceptarea sau renuntarea la mostenire

Mostenitorii au optiunea de a accepta sau de a renunta la mostenire. Acceptarea poate fi:

• expresa - printr-o declaratie scrisa depusa la notarul public;
• tacita - prin acte care implica intentia de a accepta mostenirea (de exemplu, administrarea bunurilor mostenite).

Dreptul de optiune succesorala, respectiv acceptarea sau renuntarea la mostenire, se exercita in termen de 12 luni de la data deschiderii mostenirii, printr-o declaratie facuta in fata notarului public. Daca renunti la mostenire, nu vei avea niciun drept asupra bunurilor si nici nu vei fi responsabil pentru datoriile defunctului.

  1. Partajul succesoral

Partajul succesoral este procesul prin care masa succesorala este impartita intre mostenitori. Daca exista mai multi mostenitori, acestia pot conveni asupra modului de impartire a bunurilor printr-un act de partaj voluntar, care este autentificat de notarul public. In caz de neintelegere, partajul se poate realiza prin intermediul instantei de judecata.

  1. Eliberarea certificatului de mostenitor

Dupa finalizarea inventarului si acceptarea mostenirii, notarul public va elibera certificatul de mostenitor. Acest document oficial atesta drepturile mostenitorilor asupra bunurilor defunctului si este necesar pentru a putea inregistra si transfera legal proprietatile mostenite.

  1. Inregistrarea si transferul proprietatilor

Ultima etapa a procesului succesoral este inregistrarea si transferul proprietatilor mostenite. Mostenitorii trebuie sa depuna certificatul de mostenitor la institutiile competente (de exemplu, cartea funciara pentru bunurile imobile) pentru a actualiza registrele oficiale si a transfera legal proprietatile in numele lor.

Pe scurt, raspunsul la intrebarea „Ce este succesiunea?” este: succesiunea este un proces complex si necesita parcurgerea unor etape clar definite pentru a asigura o distributie corecta si legala a bunurilor defunctului. Este important sa urmezi pasii descrisi mai sus si sa colaborezi indeaproape cu un notar public pentru a evita eventualele probleme juridice si administrative. Prin intelegerea si respectarea acestor etape, poti intra in posesia mostenirii in mod eficient si legal. Cu siguranta vei respecta totodata si dorintele defunctului, fiind protejate drepturile tuturor mostenitorilor.

Ce acte sunt necesare in caz de divort? Asigura-te ca ai documentele acestea!

Divortul este un proces dificil si complex care implica mai multe etape legale si administrative. Cunoasterea documentelor necesare poate facilita acest proces si poate reduce stresul si confuzia. De aceea, am decis sa iti dezvaluim in acest articol care sunt actele necesare pentru a initia si finaliza un divort in Romania.

Iata de ce documente vei avea nevoie, in cazul in care tu si partenerul/partenera ta veti decide sa divortati:

1. Cererea de divort

Primul pas in procesul de divort este depunerea unei cereri de divort. Aceasta trebuie sa contina motivele divortului si, daca este cazul, mentionarea copiilor minori si solicitari privind custodia acestora. Cererea de divort se depune la judecatoria competenta, in functie de domiciliul comun al sotilor sau de domiciliul paratului.

Continutul cererii de divort:

  • Datele personale ale sotilor (nume, prenume, CNP, adrese);
  • Data si locul casatoriei;
  • Motivul divortului;
  • Informatii despre copiii minori, daca exista;
  • Solicitari privind modul de exercitare a autoritatii parintesti – in comun sau in mod exclusiv de catre unul dintre parinti, pensia de intretinere si locuinta copiilor.

2. Certificatul de casatorie

In dosarul cu acte necesare divort trebuie sa existe si certificatul de casatorie. Acesta trebuie depus in copie. In caz de pierdere, se poate solicita un duplicat de la oficiul de stare civila unde a fost inregistrata casatoria.

3. Actele de identitate

Copii dupa actele de identitate ale ambilor soti sunt necesare pentru identificarea partilor implicate in procesul de divort. De obicei, este nevoie de copii dupa cartea de identitate sau pasaport.

4. Certificatele de nastere ale copiilor

In cazul in care exista copii minori, in dosarul cu acte necesare la divort trebuie sa existe si certificatele de nastere ale acestora. Aceste documente sunt necesare pentru a stabili filiatia (legatura de rudenie intre copii si parinti) si pentru a lua decizii legate de custodia copiilor.

5. Documente financiare

In cadrul unui divort, mai ales urmat de partaj, aspectele financiare sunt cruciale. Este important sa prezentati documente care sa ateste veniturile ambilor soti, cum ar fi adeverinte de salariu, declaratii de venit, contracte de munca etc. Aceste documente vor fi utilizate pentru a stabili pensia de intretinere care ii revine copilului si partajul bunurilor.

acte necesare divort

6. Documente privind proprietatile

Daca exista bunuri comune, documentele care atesta proprietatea acestora (contracte de vanzare-cumparare, acte de donatie etc.) trebuie depuse la dosar. Aceste acte sunt necesare pentru divort, dar prezinta deosebita importanta in partajul bunurilor intre soti.

7. Acordul parental (daca este cazul)

In cazul in care sotii au ajuns la un acord amiabil privind custodia copiilor, programul de vizitare si pensia de intretinere, acest acord trebuie redactat in scris si depus la dosarul de divort. Acordul parental trebuie sa fie detaliat si sa ia in considerare toate aspectele legate de cresterea si educarea copiilor.

8. Alte acte necesare divort

In functie de situatia specifica a fiecarui cuplu, pot fi necesare si alte documente, cum ar fi:

  • contracte prenuptiale;
  • acorduri de separare;
  • documente medicale (daca motivele divortului includ aspecte legate de sanatate);
  • dovezi ale infidelitatii, ale comportamentului necorespunzator, precum si orice alte probe ce sustin motivele de divort invocate (daca sunt relevante pentru caz).

9. Taxe si cheltuieli judiciare

Depunerea cererii de divort implica plata unor taxe judiciare. Acestea variaza in functie de complexitatea cazului. De asemenea, pot aparea costuri suplimentare pentru legalizarea documentelor.

10. Consultanta juridica

Daca iti doresti sa te asiguri ca divortul nu va implica mult stres din partea ta si ca impartirea bunurilor va fi facuta in mod corect, contacteaza-ne! Un avocat specializat in Dreptul Familiei va prelua cazul tau si te va ghida prin intregul proces, asigurandu-se ca toate documentele sunt completate corect si ca drepturile tale sunt protejate.

Divortul este un proces complex care necesita o serie de documente si proceduri legale. Pregatirea corespunzatoare si consultarea unui avocat pot simplifica acest proces si pot asigura o tranzitie mai putin stresanta. Fiecare caz de divort este unic, iar documentele necesare pot varia in functie de circumstantele specifice. Prin urmare, este esential sa te mentii bine informat si sa te pregatesti temeinic pentru a depasi cu succes acest proces dificil.

Ordinul de protectie provizoriu – cand si in ce conditii il poti obtine?

Orice persoana isi doreste sa aiba o familie fericita, dar acest lucru nu este intotdeauna posibil. Violenta domestica este, din pacate, destul de des intalnita, dar cei care au de suferit din cauza ei trebuie sa stie cum ii poate ajuta cadrul legislativ.

Violenta domestica este modul prin care o persoana incearca sa-si controleze partenerul. Ea se refera la toate actele de violenta fizica, sexuala, psihologica sau financiara aparute intr-o casa. Chiar daca toate tipurile de abuzuri sunt grave, de obicei, oamenii reactioneaza atunci cand este vorba despre abuzul fizic, cel care poate duce la rani si chiar poate pune viata in pericol.

Persoanele care au de suferit din cauza violentei domestice pot apela in prima instanta la ordinul de protectie provizoriu. El are scopul de a preveni si combate violenta in familie, fiind reglementat prin legea 217/2003. Prin intermediul sau, victima este protejata timp de 5 zile, termen care poate fi prelungit.

Cine poate emite un ordin de protectie provizoriu?

Conform articolului 28 din legea mentionata mai sus, “ordinul de protectie provizoriu se emite de catre politistii care, in exercitarea atributiilor de serviciu, constata ca exista un risc iminent ca viata, integritatea fizica ori libertatea unei persoane sa fie pusa in pericol printr-un act de violenta domestica, in scopul diminuarii acestui risc.”

ordinul de protectie provizoriu

Politistii vor analiza probele si vor decide daca acest ordin este necesar. Pentru a obtine probele necesare si a verifica spusele victimei, ei au dreptul de a intra in domiciliul victimei/agresorului. In cazul in care probele arata faptul ca a existat violenta in familie, politistii vor emite ordinul pe loc, iar prin intermediul lui se vor lua urmatoarele masuri:

  • agresorul va fi evacuat din casa in care locuieste alaturi de victima (acest lucru este valabil chiar daca agresorul este proprietarul locuintei);
  • victima va fi reintegrata in casa;
  • agresorul va fi obligat sa pastreze o distanta minima fata de victima, membrii familiei ei, resedinta acesteia sau job;
  • agresorul va fi obligat sa poarte un sistem electronic de supraveghere;
  • agresorul va trebui sa predea politiei toate armele pe care le detine.

In cazul in care persoana care a comis violenta domestica este evacuata temporar din locuinta si nu are posibilitatea de a sta la o ruda/prieten, va putea merge la unul dintre centrele rezidentiale care ofera cazare pentru persoanele fara adapost sau la unul dintre adaposturile de noapte, aflate in gestiunea autoritatilor administratiei publice locale.

Daca acesta va alege sa stea la o persoana apropiata, atunci va trebui sa dea o declaratie, in care sa mentioneze adresa respectiva.

Ce se intampla daca agresorul nu respecta ordinul de protectie?

In cazul in care acesta decide sa nu tina cont de ordinul emis, fapta sa ar putea fi pedepsita cu inchisoare de la o luna si pana la un an de zile. Daca victima este cea care incalca ordinul si se apropie de agresor, atunci ar putea fi obligata sa plateasca costurile de emitere si punere in executare a hotararii.

De asemenea, in articolul din lege se specifica faptul ca “ordinul de protectie provizoriu poate fi contestat la instanta de judecata competenta potrivit prevederilor art. 34 alin. (1), in termen de 48 de ore de la comunicare”. Aceasta contestatie va fi judecata cu citarea partilor si va fi solutionata in regim de urgenta.

Vrei sa stii cat costa un avocat? Iata cum se stabileste onorariul!

Multi oameni se intreaba cat costa un avocat, dar la aceasta intrebare nu se poate raspunde precis. De ce? Pentru ca fiecare caz este diferit. Onorariul avocatului cuprinde nu numai consultanta oferita, asistenta si reprezentarea juridica, ci si toate cheltuielile facute in interesul clientului.

Unele cazuri sunt mai simplu de rezolvat, in timp ce altele necesita mai mult timp, efort si documentare. De aceea, onorariul unui avocat se stabileste in functie de mai multe criterii:

  • volumul de munca necesar si timpul alocat pentru acesta;
  • natura, noutatea si dificultatea cazului – daca situatia prin care treci este des intalnita in domeniu, onorariul avocatului va fi mai mic, in comparatie cu cazurile speciale, greu de rezolvat;
  • termenul in care avocatul trebuie sa gaseasca o solutie (constrangerile de timp);
  • avantajele si rezultatele pe care avocatul le-a obtinut pentru client;
  • importanta intereselor in cauza;
  • notorietatea, experienta in domeniu si ramura Dreptului in care s-a specializat avocatul;
  • nevoia colaborarii cu alti specialisti, din cauza complexitatii cazului;
  • situatia financiara a clientului.

Avocatul va lua in calcul aceste criterii si va stabili onorariul in limitele legii si ale statutului profesiei de avocat. Acesta va fi trecut in contractul de asistenta juridica, incheiat inainte ca asistenta sau reprezentarea juridica sa inceapa.

In cazul in care situatia este de asa natura incat necesita oferirea urgenta a acestor servicii juridice si nu mai e timp pentru incheierea unui contract, specialistul ii va aduce clientului in cel mai scurt timp la cunostinta onorariul propus pentru serviciile in cauza. Apoi, daca acesta nu isi va exprima dezacordul cu privire la costuri, se va incheia si contractul de asistenta juridica.

cat costa un avocat

Onorariul unui avocat poate fi de mai multe tipuri:

1. Orar. Acesta este stabilit pe ora de lucru. Asadar, clientul va plati o suma fixa de bani pe fiecare ora de munca a avocatului pentru rezolvarea cazului sau.

2. Fix. Avocatul va percepe o suma fixa pentru serviciile pe care i le ofera clientului.

3. De succes. Acest onorariu poate fi solicitat in completarea unui onorariu fix sau orar, in functie de rezultatul obtinut. Astfel, clientul se bucura la inceput de costuri mai reduse, iar avocatul poate beneficia din plin de rezultat.

4. Format din oricare dintre criteriile prevazute mai sus.

Iata cateva lucruri de retinut:

– daca un prieten de-al tau a dat o anumita suma de bani atunci cand a mers la un avocat, nu inseamna ca tu vei avea aceleasi costuri, deoarece cazul tau poate fi mai simplu sau mai complicat decat al lui;

– atunci cand alegi un avocat, asigura-te ca este specializat in ramura dreptului care te intereseaza;

– consultanta juridica presupune analiza cazului si prezentarea solutiilor;

– nu trebuie sa-ti fie jena sa-l intrebi pe un avocat la ce costuri sa te astepti, deoarece este normal sa stii inca de la inceput care este onorariul sau pentru serviciile de care ai nevoie.

Documenteaza-te bine inainte de a alege un avocat, ca sa fii sigur ca iei cea mai buna decizie. Este important sa beneficiezi de sprijinul unei persoane cu experienta in ramura Dreptului de care ai nevoie, cu care sa empatizezi si care sa se implice 100% in cazul tau (citeste aici cum sa alegi cel mai bun avocat)

Daca iti doresti consultanta, asistenta sau reprezentare juridica, te poti baza pe cabinetul nostru! Aici vei gasi adevarati specialisti in domeniu si te vei bucura de onorarii corecte!

Actul de donatie – lucrurile pe care este important sa le stii!

Actul de donatie este contractul prin care donatorul poate transmite unei alte persoane numita donatar in mod gratuit si irevocabil un bun mobil sau imobil. Prin acest document, donatorul ii ofera donatarului un bun, fara sa ceara nimic in schimb.

Daca tu esti persoana care vrea sa incheie un act de donatie, atunci trebuie sa stii ca acest document se legalizeaza la notariat, iar odata ce l-ai facut, nu te mai poti razgandi, existand totusi cateva exceptii:

  • donatia facuta intre soti poate fi anulata in timpul casatoriei;
  • atunci cand in contract a fost mentionata o clauza pe care donatarul nu a indeplinit-o, actul poate fi revocat;
  • in caz de ingratitudine (donatarul l-a agresat sau a pus in pericol viata donatorului).

In cazul in care vrei sa inchei actul de donatie, dar nu poti ajunge la notariat, pentru ca te afli in alt oras sau alta tara, poti semna o procura notariala pentru ca alta persoana sa te reprezinte.

De asemenea, trebuie sa stii ca va fi necesar sa-l informezi pe donatar cu privire la orice viciu ascuns in legatura cu bunul donat, daca acesta exista.

Acte necesare pentru donatie casa

Vrei sa-i donezi unei persoane casa ta? Iata ce documente va trebui sa prezinti la notariat:

  • actul de identitate;
  • actul de proprietate al apartamentului sau al casei;
  • certificatul fiscal (acest document este eliberat de Administratia Financiara a municipiului sau a sectorul din care face parte imobilul);
  • adeverinta eliberata de asociatia de proprietari care dovedeste faptul ca platile sunt efectuate la zi;
  • actele de cadastru si intabulare;
  • extrasul de carte funciara – este elibertat de notariat si dovedeste modificarea dreptului de proprietate.
act de donatie

In comparatie cu un contract de vanzare-cumparare, taxele notariale pe care va trebui sa le platesti pentru actul de donatie sunt mult mai mici. Acest fapt este valabil in cazul in care decizi sa-i donezi un bun unei rude sau sotului/sotiei. Daca, in schimb, vrei sa semnezi un act de donatie pentru o persoana care nu este din familie, atunci vei plati si impozitul catre stat.

In cazul in care tie urmeaza sa ti se doneze un bun, atunci trebuie sa stii ca va trebui sa ai la tine doar actul de identitate, iar daca nu te poti prezenta la notariat pentru a semna contractul de donatie, poti realiza o procura notariala prin care sa imputernicesti pe alta persoana.

Un alt lucru important de stiut este ca va trebui sa respecti sarcinile stipulate in actul de donatie. Daca donatorul va specifica faptul ca va trebui sa-l ingrijesti pe parcursul vietii lui, va trebui sa faci asta, pentru ca, in caz contrar, iti vei putea pierde dreptul la proprietate. Exista si situatia in care donatorul nu specifica nicio sarcina, asa ca tu, in calitate de donatar, nu vei avea nicio obligatie.

In cazul decesului donatorului, contractul poate fi atacat de catre ceilalti mostenitori legali, daca el nu si-a indeplinit obligatiile fata de acestia. Mostenitorii isi pot revendica drepturile asupra proprietatii in termen de 3 ani de la data decesului (despre succesiune/mostenire poti afla mai multe aici).

Asadar, actul de donatie poate fi o modalitate simpla de transmitere a unui bun, dar in anumite circumstante el poate fi revocat. De aceea, inainte sa iei o decizie, iti recomandam sa iei in calcul toate informatiile pe care ti le-am prezentat.

Procedura in caz de accidente usoare. Ce trebuie sa faci in aceasta situatie?

Orice conducator auto spera sa nu fie implicat intr-un accident rutier, dar, din pacate, acest lucru nu este intotdeauna posibil. In trafic, pot avea loc diverse tamponari intre autovehicule, dar daca acestea sunt usoare, si solutiile sunt la fel.

Iata care este procedura in caz de accidente usoare:

  • Conform legislatiei in vigoare, un accident usor are loc atunci cand doua conditii sunt indeplinite: pagubele aparute in urma ciocnirii sunt doar de natura materiala si macar una dintre masinile implicate se afla in miscare atunci cand accidentul s-a produs.
  • Declararea unui accident rutier usor la politie poate fi facuta in maximum 30 de zile de la producerea acestuia. Daca vei depasi acest termen, vei risca sa primesti o amenda sau chiar sa iti pierzi permisul de conducere.
  • In cazul in care o masina este tamponata in timpul stationarii, proprietarul ei trebuie sa se prezinte cu ea la o unitate de politie pentru a efectua documentele de constatare.
  • Daca accidentul s-a soldat cu avarii, soferii implicati sunt obligati sa se prezinte la o unitate de politie in termen de 24 de ore de la producerea lui. Acestia vor da declaratii pe baza carora se vor elibera actele de constatare. Persoanele care incalca acest termen pot fi sanctionate cu amenda si cu retinerea permisului auto pe o perioada de 30 de zile.
  • O alta situatie stipulata in lege este atunci cand unul dintre soferi nu vrea sa se prezinte la sectia de politie si pleaca de la locul accidentului (citeste aici cum este sanctionata fuga de la locul accidentului). In acest caz, celalalt sofer trebuie sa ofere toate detaliile pe care le-a retinut despre respectivul autovehicul, asa cum ar fi marca masinii, numarul de inmatriculare, culoarea etc. Daca exista martori oculari ai accidentului, acesta le poate oferi organelor de politie datele lor. Toate aceste informatii ii vor ajuta pe oamenii legii sa identifice autovehiculul si, respectiv, conducatorul auto implicat in accident, care a refuzat prezentarea la sectie.
  • Un accident usor in care doua masini s-au ciocnit si pagubele rezultate sunt doar de ordin material se poate solutiona si pe cale amiabila, cu ajutorul societatilor din domeniul asigurarilor.
Procedura in caz de accidente usoare

Sfaturi utile in cazul unui accident usor:

– daca esti sofer, este indicat sa ai intotdeauna la tine copii dupa actul de identitate, documentele masinii si asigurarea RCA;

–  incearca sa te intelegi cu celalalt sofer, pentru a solutiona aceasta problema pe cale amiabila.

– atunci cand accidentul are loc in trafic, trebuie sa scoti masina de pe carosabil, sa verifici pagubele si sa incerci sa iti intiparesti cat mai bine in memorie fiecare detaliu referitor la respectivul accident.

– daca in urma ciocnirii, s-au deteriorat piese de mobilier stradal, borduri sau alte elemente, trebuie sa declari acest fapt la unitatea de politie.

Acestea sunt lucrurile pe care ar trebui sa le stii despre accidentele rutiere usoare. In cazul accidentelor rutiere grave, situatia se schimba si este posibil sa ai nevoie de ajutorul nostru. Casa de avocat din Iasi, Duhnea Dana Elena, iti sta la dispozitie pentru consultanta juridica de specialitate, asistenta si reprezentare in fata asiguratorului RCA, redactarea tuturor documentelor necesare, precum si pentru negocierea cu privire la stabilirea despagubirilor si impacarii partilor.

Totul despre legea adoptiei. Ce trebuie sa stii in cazul in care vrei sa adopti un copil?

Te gandesti sa adopti un copil? Atunci cu siguranta iti doresti sa stii ce spune legea adoptiei, in ce conditii poti face asta si la ce sa te astepti in perioada urmatoare.

Potrivit art. 451, “adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.” Principiile care se iau in calcul atunci cand vine vorba despre adoptie sunt urmatoarele:

– interesul superior al copilului;

– nevoia de a asigura cresterea si educarea copilului intr-un mediu familial;

– continuitatea cresterii si educarii copilului, tinandu-se cont de etnie, lingvistica, religie si cultura;

– celeritate in indeplinirea oricaror acte referitoare la procedura adoptiei.

Pot fi adoptati atat copiii care nu au dobandit inca capacitatea deplina de exercitiu, cat si persoanele care au dobandit capacitate deplina de exercitiu, daca au fost crescute de catre cel care doreste sa le adopte.

In ceea ce priveste adoptia fratilor, ea poate fi facuta de catre persoane sau familii diferite doar daca acest lucru este in interesul lor superior. Este important de mentinut ca adoptia intre frati, indiferent de sexul acestora, este interzisa.

Ce conditii trebuie sa indeplinesti, daca vrei sa adopti un copil?

Legea adoptiei mentioneaza conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca adoptatorul. In primul rand, acesta trebuie sa fie cu cel putin 18 ani mai in varsta decat adoptatul, dar in anumite circumstante, adoptia poate fi realizata chiar daca diferenta de varsta nu este indeplinita. In orice caz, ea nu trebuie sa fie mai mica de 16 ani.

Tototdata, adoptatorul trebuie sa indeplineasca garantiile morale si conditiile materiale necesare pentru cresterea copilului.

Pentru incheierea unei adoptii, este necesar consimtamantul urmatoarelor persoane:

a) parintii firesti sau, dupa caz, tutorele copilului ai carui parinti firesti sunt decedati, necunoscuti, declarati morti sau disparuti ori pusi sub interdictie;

b) adoptatul care a implinit 10 ani;

c) adoptatorul sau, dupa caz, sotii din familia adoptatoare, in cazul in care acestia adopta impreuna;

d) sotul celui care adopta, cu exceptia cazului in care lipsa discernamantului il pune in imposibilitatea de a-si da consimtamantul.

De retinut! Nu trebuie sa fii neaparat casatorit ca sa poti adopta un copil. Trebuie doar sa obtii atestatul de persoana apta sa adopte.

legea adoptiei

In ce consta evaluarea pentru obtinerea atestatului de adoptie?

Acest proces contine trei etape: o evaluare sociala, o evaluare psihologica si pregatirea pentru asumarea in cunostinta de cauza a rolului de parinte. Intregul proces este realizat de catre o echipa formata dintr-un asistent social si un psiholog. Acest atestat poate fi obtinut in maximum 90 de zile de la depunerea cererii de evaluare.

Ce trebuie sa stii despre incredintarea copilului in vederea adoptiei?

Aceasta este o masura prin care copilul este incredintat familiei adoptatoare pentru o perioada de minimum 3 luni. Astfel, este studiata relatia copilului cu adoptatorul si evolutia sa. In cazul in care in acest interval de timp se constata ca respectivul copil nu s-a adaptat, poate fi propusa prelungirea ei.

Un alt aspect important de stiut este faptul ca atat copilul, cat si adoptatorii beneficiaza de servicii de consiliere si acces la grupurile de suport.

Citeste mai multe informatii despre legea adoptiei aici.

Cine ramane in casa dupa divort? O intrebare care anunta finalul

Un divort poate fi, in functie de fiecare situatie in parte, o simpla formalitate sau, dimpotriva, un proces foarte complex, cu numeroase aspecte care pot fi lamurite doar cu ajutorul unuia sau mai multor avocati specializati in Dreptul familiei.

Factorii care influenteaza durata si complexitatea divortului sunt multipli. Conteaza foarte mult daca in cuplul respectiv exista sau nu unul sau mai multi copii minori. De asemenea, motivul pentru care se realizeaza desfacerea casatoriei este, la randul sau, esential. Astfel, poate fi vorba de divort prin acordul partilor, la cererea unuia dintre soti, despre divort din culpa comuna sau din culpa exclusiva.

Astfel, se pot ivi numeroase probleme si intrebari, precum cea referitoare la persoana care ramane in casa dupa separare.

Ce prevede Codul civil?

Articolul 324 din noul Cod civil se refera la atribuirea beneficiului contractului de inchiriere si stabileste dispozitii comune referitoare la drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor.

Esentiale in aceasta privinta sunt cele patru alineate ale Articolului 324, cu urmatoarele prevederi referitoare la atribuirea beneficiului contractului de inchiriere:

(1) La desfacerea casatoriei, daca nu este posibila folosirea locuintei de catre ambii soti si acestia nu se inteleg, beneficiul contractului de inchiriere poate fi atribuit unuia dintre soti, tinand seama, in ordine, de interesul superior al copiilor minori, de culpa in desfacerea casatoriei si de posibilitatile locative proprii ale fostilor soti.

(2) Sotul caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de inchiriere este dator sa plateasca celuilalt sot o indemnizatie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare intr-o alta locuinta, cu exceptia cazului in care divortul a fost pronuntat din culpa exclusiva a acestuia din urma. Daca exista bunuri comune, indemnizatia se poate imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite sotului caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de inchiriere.

(3) Atribuirea beneficiului contractului de inchiriere se face cu citarea locatorului si produce efecte fata de acesta de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas definitiva.

(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplica in mod similar si in cazul in care bunul este proprietatea comuna a celor 2 soti, atribuirea beneficiului locuintei conjugale producand efecte pana la data ramanerii definitive a hotararii de partaj.

cine ramane in casa dupa divort

Cum se realizeaza partajul judiciar, la divort?

Asadar, legea prevede ca folosirea locuintei este decisa in functie de interesele copilului minor (daca acesta exista), de culpa in desfacerea casatoriei si de posibilitatile locative ale fiecarui sot.

Bunurile si proprietatile comune, atat imobile, cat si mobile, sunt atribuite in urma unui proces de partaj. Acesta se poate efectua pe mai multe cai:

• pe cale conventionala, la notarul public sau in cadrul procesului de divort, prin incheierea unei tranzactii, atunci cand coproprietarii se inteleg intre ei;

• prin hotarare judecatoreasca in instanta de judecata, in situatia in care partile nu se inteleg cu privire la modalitatea de impartire a bunului comun.

In ceea ce priveste bunurile care fac obiectul partajului, acestea sunt in principal bunurile mobile si imobile dobandite in timpul casatoriei de catre oricare dintre soti. Acestora li se adauga sumele de bani aflate in conturile bancare curente ale sotilor, sumele de bani imprumutate unor terte persoane, precum si veniturile precum chirii sau amenzi realizate prin folosirea bunurilor comune de catre terte persoane.

Pentru a avea siguranta ca vei primi ceea ce ti se cuvine conform legii in urma divortului, cere consultanta unui avocat specializat in Dreptul familiei!